Tot mai multe activități culturale se muta în spații neconvenționale. Un exemplu apreciat de elitele clujene este o fostă fabrică de mobilă din Câmpeni, transformată în centrul cultural. Astfel de inițiative se regăsesc și la Cluj, și la Turda.
Ultimii ani au adus convertirea unor spații neconvenționale în centre culturale. La Cluj, de exemplu, clădirea Fabricii de Pensule a devenit un centru cultural renumit în întreaga lume, datorită artiștilor plastici care și-au amenajat acolo ateliere. De asemenea, o clădire care aparținea fostei fabrici de pantofi Clujana a devenit un centru cultural multimedia. La Turda, fosta fabrică de bere a devenit Fabrica de Timp Liber, care găzduiește numeroase proiecte artistice. Exemplul s-a extins și în județul Alba, în Câmpeni, unde o fostă hală de prelucrare a lemnului a devenit spațiu cultural, spune fondatorul acestuia, Sorin Sălăgean.
Spațiul cultural Montana 77 Atipic Lounge a fost inaugurat printr-o lansare de carte scrisă de Radu Matei Todoran. Este vorba de ”Transilvania, lacrimi și cruci”.
Fenomenul de transformare a vechilor spații industriale în centre culturale continuă la Cluj. Și aceasta pentru că activitățile culturale au devenit profitabile din punct de vedere economic, în contextul în care artiști clujeni, precum Adrian Ghenie, Nicolae Maniu sau Ovidiu Avram, au intrat în circuitul marilor case de licitații din lume.
